Cum iti pastrezi casnicia

Am aprimit asta de la prietena mea Aurica si mi-i s-a parut super.

Un barbat si o femeie erau casatoriti de peste 60 de ani.  Ei impartaseau totul si discutau despre orice. Nu aveau secrete unul fata de celalalt, cu exceptia unei cutii de pantofi pe care femeia o tinea pe dulapul ei de haine si despre care l-a atentionat pe sotul ei sa nu o deschida sau sa intrebe de ea vreodata.

Nisa

Nisa: Nisa este centrul Rivierei Franceze, foarte aproape de Monaco, oras considerat capitala Costei de Azur. Mergand cu masina nici nu-ti dai seama cand ai trecut dintr-o statiune in alta. Din cele citite am aflat ca Nisa a fost orasul de vacanta al aristocratiei europene in secolului al XIX lea. Chiar si acum esti intampinat cu un clasic “bun venit”

Merita vazut: de la dans la arta

Michael Jackson, parte a existentei noastre

Ne place sau nu, suntem fani sau nu, trebuie sa recunoastem ca Michael Jackson este parte a existentei noastre, a fost contemporan cu noi, muzica lui ne-a insotit copilaria, adolescenta si maturitatea. Din fericire nu a fost un produs media, s-a nascut cu talent, a muncit enorm de mult si a creat o industrie a muzicii si dansului. Intr-o perioada in care nu aveam acces la prea multe, ne strangeam in grup si vedeam filme si concerte cu Michael Jackson pe caseta video. Un mare artist care ramane in memoria tuturor la fel ca Beatles si Elvis Presley numai cu partile lor bune, adica cu muzica. Dumnezeu sa-l odihneasca.

Monte Carlo

In prima zi pe Coasta de Azur am renuntat la plaja si am facut un tur prin Monte Carlo si Nisa. Acum trei ani mai facusem acest traseu dar mult mai in fuga asa ca acum eram hotarati sa aprofundam totul in cele cateva zile pe care le-am dedicat zonei. Am baut cafeaua, ne-am imbracat lejer si incaltat comod, am luat masina si la drum. Un timp frumos, poate prea cald pentru gustul meu si pentru o plimbare la pas pe malui Mediteranei. Un peisaj superb pe tot traseul cu multa vegetatie specifica, multe flori de toate felurile si culorile, cu portocali si maslini, cu leandrii si trandafiri. Dar despre minunatia de vegetatie alta data. Acum numai o mostra de frumusete, bogatie si opulenta.

Monaco: Principatul Monaco este foarte aproape de Nisa, un tinut al extravagantei, al stralucirii si opulentei, una din cele mai scumpe locatii de pe Pamant. Chiar daca nu esti bogat poti trece prin Monte Carlo si te imbogatesti prin ceea ce vezi, ceea ce simti si ceea ce inveti. Cu toate acestea ai senzatia ca esti un nimeni in fata grandorii si stralucirii locale. De la port la castel, de la cazinou la plajele exclusiviste, de la grandioasele hoteluri la yahturile de lux, totul te lasa cu gura cascata. Te poti plimba prin frumosele parcuri care inconjoara distinsele proprietati, mergi in port si faci fotografii yahturilor, te uiti cum se ridica uriasa tribuna, ridici capul spre zgarie norii care parca ating cerul, parcurgi “acul de par”, admiri timid magazinele de lux, citesti un afis care anunta un simpozion sau o expozitie. Totul intr-o ordine desavarsita, curatenie si liniste. Te si intrebi cum poate exista pe fata pamantului atata ordine si disciplina, atata bun simt si civilizatie.

Cazinoul Monte Carlo te intampina elegant, iar pe o oglinda uriasa se reflecta seninul cerului

Menton

Dimineata dupa micul dejun, o cafea americana si o plimbare la castelul din San Marino am plecat la Menton, prima statiune de pe Coasta de Azur, la cca 1 km de Italia.

De data aceasta am atacat autostrada (Autostrada del Fiori) distanta fiind destul de mare. Un amanunt, in Italia circulatia pe autostrada costa foarte mult in comparatie cu Ungaria si Austria.

San Marino

Pentru ca pe soseaua spre Rimini aparea mereu un indicator cu San Marino, am cautat in bibliografia prezenta in sacosa si am citit ca este un ministat cu o suprafata de 61 kmp, cu o populatie de cca 27.000 locuitori. San Marino este socotita cea mai veche republica din lume, Constitutia republicana din 1263 fiind in vigoare si in prezent.

Economia este dominata de servicii in turism, activitati financiar-bancare, venituri importante se obtin din filatelie si numismatica. Deci nu putea sa ne scape acesta destinatie incitanta la prima vedere.

Toata familia acasa

Ieri copiii si prietena lor Mo s-au intors de pe meleagurile straine. Am avut ceva emotii pana i-am vazut acasa, dar ce sa-i faci asa e mama. Ultime noastra zi la Menton a coincis cu prima lor zi pe Coasta de Azur. Timp suficient sa ne vedem, sa ne povestim, sa ne impartasim impresii de calatorie. Desi vorbeam zilnic la telefon, tot mai aveam ce sa ne spunem. Intalnirea a fost la Monaco, unde noi fuseseram sa vizitam castelul. In port cele doua masini de Romania tronau printre bolizi decapotabili sau nu.

Italia in miniatura

Anul trecut am vizitat Petit Chateau, un parc imens cu castelele din Franta in miniatura. Ne-a placut foarte mult, asa ca acum cand plecand din Rimini am vazut un indicator spre “Italia in miniatura” nu am stat pe ganduri si ne-am indreptat inspre acolo.  Si nu regretam. Un parc tematic foarte bine organizat unde poti vedea minunile Italiei si Europei. Un ansamblu de peste 240 de miniaturi arhitectonice, gari si trenulete, porturi si vaporase, aeroport si avioane, castele si ferme, parcuri si lacuri, munti si vai. Totul  intr-o realizare de exceptie. Am facut multe fotografii, din pacate nu stiu pe care sa le postez, asa ca preiau un filmulet de pe YouTube, iar in albumul foto cateva imagini.

Acolo parca esti Guliver in Tara Piticilor. Si totusi nu ma pot abtine.

Cervia-Ravena-Rimini

De acasa stiam ca o statiune des vizitata de romani si chiar de italienii dornici de mare este Rimini. Dupa ce am inoptat la Fosso Ghiaia si dimineata sotul meu a schimbat un bec la masina (acelasi care se arde numai in strainatate, acum doi ani l-am schimbat la Roterdam, simpatica Sofronica, o dor ochii numai in occident!), am pornit spre Rimini. In drum am trecut prin alte doua statiuni la Marea Adriatica, frumoase, pline de verdeata, flori si lume. Cum inca sezonul nu este chiar in toi, multe hoteluri, moteluri si case de vacanta erau inchise. La Cervia si Ravena am facut cate un mic popas, am facut o plimbare de recunoastere pe faleza, am admirat felul lor de a se organiza si in unele locuri chiar ne-am intrebat de ce vin la noi la Marea Neagra.