Ghiocel07

Niciodata nu e prea tarziu !

Fiul meu s-a mutat

Dupa 6 ani de „concubinaj”cu prietenul sau Adi, fiul meu s-a mutat intr-o garsoniera. Si asta de nevoie, avand in vedere ca vechea gazda doreste sa reintre in propriul apartament dupa sarbatori. Ma bucur ca o prietenie de pe bancile scolii se poate mentine si dupa ani, indiferent de etapele prin care au trecut. Imi place aceasta prietenie a lor si sper din tot sufletul sa continue si pe mai departe.  Au trecut impreuna prin multe bune si mai putin bune, s-au sustinut, s-au ajutat, si-au impartit bruma de avut, au calatorit impreuna, au facut cumparaturi impreuna, au petrecut impreuna cele mai frumase momente ale copilariei, adolescentei si tineretii.  Prieteniile acestea vechi sunt cele mai trainice. Cele facute pe parcurs sunt trecatoare. Oricum o data si o data trebuia ca fiecare sa se aseze la casa lui, dar asta nu inseamna ca nu pot ramane prieteni. Eu personal am de transmis pe aceasta cale toata recunostinta si multumirile mea lui Adi (stie el pentru ce) si rugamintea sa ramana acelasi pe care-l cunosc. Draga Adi iti doresc sa ai parte numai de bucurii si clipe fericite, iar daca vor fi si nori pe cerul vietii, poti sa fi sigur ca proverbul „prietenul la nevoie se cunoaste” functioneaza. Succes in viata, dragii mei !

26 noiembrie 2007 Posted by | Copii, Diverse, Scoala | 3 comentarii