Almada-Portugalia

Pentru acest post m-am documentat mai mult avand in vedere ca Almada este singura localitate in care am intalnit „romani fericiti”. Este vorba de o foarte buna cunostinta care locuieste si lucreaza acolo de cca 7 ani. M-am bucurat foarte mult ca am reusit sa ne vedem si sa ne povestim. In plus ne-a plimbat in locuri pe unde daca mergeam singuri nu pricepeam mare lucru. Multumesc „Tanti” Ana. Multumesc de asemenea dlui Simon care a fost de o amabilitate deosebita, chiar daca ne vedea pentru prima data si nu cunostea limba romana. Si acum cate ceva despre acest cochet oras.

Almada este oras si municipiu in Portugalia, cu o suprafata de 70 kilometrii patrati si o populatie de cca 165.000 locuitori. Face parte din districtul Setubal.

Se invecineaza cu Oceanului Atlantic si raul Tagus (Tejo). Podul 25 Aprilie peste Tejo face legatura cu capitala Portugaliei Lisabona, are o lungime de 2,27 km si seamana cu podul Golden Gate din San Francisco.

Trecerea se poate face si cu feribotul din portul  Cacilhas. Podul 25 Aprilie este unul dintre cele mai mari din Europa. Municipiul Almada cuprinde doua orase: Almada si Costa de Caparica. De pe coasta Almadei se poate vedea o panorama minunata a imprejurimilor Lisabonei.

Un monument din Almada care se vede de departe si are o marime impresionanta este Cristo Rei (Cristos Regele), monumentul catolic a lui Isus Hristos cu vedere la Lisabona. A fost inspirat de statuia din Rio de Janeiro si a fost inaugurat in 1959, fiind proiectat de arhitectul Antonio Lino. Postamentul are forma unei porti cu o inaltime de 75 m, avand 4 picioare corespunzatoare celor 4 puncte cardinale. La baza statui este amenajata o mica capela. In partea superioara este statuia lui Hristos cu o inaltime de 28 m. Statuia este plasata pe un platou de observatie care ofera o panorama superba asupra orasului Lisabona, raului Tejo si podului 25 Aprilie.

Statuia a fost construita de Biserica Catolica ca o promisiune facuta divinitatii in cazul in care Portugalia nu va fi implicata in al II-lea razboi mondial.

Avand in vedere timpul foarte scurt pe care l-am acordat Portugaliei, nu am aprofundat Lisabona, mai ales ca o intamplare nefericita (am ajuns intr-o parcare din zona unei gari, am cautat loc, nu am gasit, am vrut sa iesim din parcare, la poarta s-a oprit o masina, un el si o ea s-au luat la cearta si bataie, el a inceput sa fuga pe strada si parcare, masinile s-au oprit, taximetristii s-au luat de el ca blocase soseaua si parcarea, el dadea cu picioarele in masini, ea fugea sa-l prinda, noi am stat de-o parte asistand incremeniti la circ, aveam senzatia ca acusi scoate un pistol sa faca ordine pe acolo, intr-un tarziu ea a impins masina la o parte, am reusit sa plecam, mi-a venit rau de emotie, frica si caldura) ne-a facut sa plecam cat mai repede din vechiul oras si sa cautam o zona mai linistita. Acum citind un blog interesant imi pare chiar rau ca nu am acordat inca o zi orasului Lisabona, in special zonei moderne. Cine stie poate alta data.

OBRIGADO deocamdata si revin cu alte povesti si alte locuri.

Publicitate