Ghiocel07

Niciodata nu e prea tarziu !

Dresda – Brühlsche Terrasse

In anul 2011 am trecut prin Dresda si sincer mi-a placut. Cred ca stiti deja ca prefer orasele nu foarte aglomerate si cu iz de epoca. Asa ca anul acesta intamplator sau nu am ajuns din nou prin zona. Am fost impresionata de oras si de ceea ce am vazut si intalnit acolo.

Dresda este capitala landului Saxonia din 1918. Numele este mentionat pentru prima data in documentele istorice in 1206. Atat inainte de’89 cat mai ales dupa, Dresda reprezinta un centru al culturii europene si primeste numele „Florenta de pe Elba”.

Raul Elba curge pe o portiune de 25 km, avand o latime de 120 m si imparte Dresda in Orasul Vechi, pe malul stang si Orasul Nou, pe malul drept. De pe ambele maluri esti fascinat de imaginea pe care o poti vedea pe malul opus. Din pacate anul acesta inundatiile au facut prapad, faleza a fost plina cu apa, imaginea era putin sinistra si totusi turistii si localnicii nu sunt panicati, solidaritatea umana se poate vedea la fiecare pas. Din aceasta cauza fotografiile sunt influentate de situatia momentului. Si acum cateva obiective identificate in putinele ore petrecute in Dresda. Dupa ce ne-am cazat, am parcat masina si am plecat spre Elba, eram siguri ca ceva se petrece acolo, dar nu ne-am inchipuit ca dezastrul este atat de mare. Trecem pe langa Palatul Zwinger, Poarta Coroanei si zidul de aparare. Dupa cum se vede Poarta Coroanei este in restaurare.

 

Ne grabim, este destul de innorat si avem teama sa nu fim prinsi de ploaia, sa ratam plimbarea dar  mai ales sa nu putem face fotografii. Trecem cu rapiditate prin Piata Teatrului cu cladirea Semper Opera, una dintre cele mai cunoscute si mai populare sali de spectacole din Germania. Aici Carl Maria von Weber si Richard Wagner au dirijat orchestra regala si au avut premiera multe opere ale lui Richard Strauss. Prima cladire a operei a fost construita de catre Gottfried Semper, intre anii 1838-1841, dupa aproape 30 de ani arsa intr-un incendiu. A doua cladire a operei a fost recladita dupa 1871 de fiul sau, Manfred Semper, dupa planurile primei, dar cu influente renascentiste italiene. In Theaterplatz (Piata Teatrului) se inalta statuia regelui Johann I von Sachsen, fratele lui Frederick Augustus al II-lea si rege al Saxoniei, dupa moartea acestuia.

Ajungem la Elba si imaginea este infioratoare, apa cat vezi cu ochii.

Lumea este calma, priveste si face fotografii ca si cand totul este normal. Ajungem repede in Piata Palatului (Schlossplatz), cu Georgenbau si satuia lui Friedrich August I, ambele facand parte din Palatul Regal.

In stanga se poate vedea un Detaliu din Procesiunea Printilor, un perete exterior al Palatului Regal lung de 102 m. Acest perete mural, realizat dupa 1872, este format  din peste 24.000 de bucatele de gresie portelanata Meissner. Este socotita una dintre cele mai mari lucrari de portelan din lume. Mozaicul prezinta galeria ancestrala a 800 de ani ai reprezentantilor dinastiei regale Wettiner, cu regi, duci si alte personaje care au domnit peste Saxonia din sec. 12 pana la inceputul sec. 20

La prima vedere mi-a fost destul de greu sa identific cladirile urise, legate intre ele precum un tot unitar. Urcam scarile

spre Brühlsche Terrasse, unul dintre cele mai populare locuri de promenada din Dresda.

Terasa ofera o arhitectura frumoasa, o combinatie de vechi si verde. Terasa Brühl numita de catre Goethe „Balconul Europei”, se intinde de-a lungul malului stang al Elbei, pe o lungime de aproape 1 km. Dupa bombardamentul din februarie 1945 a trebuit sa fie refacuta aproape complet.

Se deschide o imagine superba peste Elba, de data aceasta estompata de apa care a inundat faleza, vapoarele, semnele de circulatie si strada.

De aici se vede foarte bine Sediul Ministerului de Finante al Saxoniei, pe malul drept al Elbei

Terasa a fost initial o parte a fortificatiilor construite pentru a proteja orasul. In 1814 a fost construita o scara monumentala pentru a lega Schlossplatz cu terasa. Scara este flancata de patru sculpturi din bronz, fiecare simbolizand un anotimp.

Cand urci scarile poti vedea o serie de cladiri frumoase pe partea dreapta: Ständehaus (sediul Parlamentului saxon)

Secundogenitur (astazi cafenea și restaurant),

Academia de Arte Vizuale,

si cateva detalii …

Albertinum (centru de arta din perioada romantica pana in prezent),

latura de nord din piateta Georg Treu Platz

si cateva detalii

Brühl Garden.

De pe latura de nord a piatetei Georg Treu Platz, pe o scara dubla frumos sculptata in piatra, se urca tot pe Brühlsche Terrasse. 

De pe Terasa Bruhl se vede podul Augustusbrücke, pod rutier care leaga orasul vechi de orasul nou, pod pe care urma sa trecem putin mai tarziu

De-a lungul Terasei Brühl  sunt multe monumente si statui, printre care statuia in onoarea lui Ernst Rietschel

Una din bombele bataliei in care Napoleon a iesit victorios 26–27 August 1813 in jurul Dresdei

De aici aruncam o privire spre zona de cafenele si restaurante.

Gottfried Semper

Centrul vechi al Dresdei m-a incantat imediat, incarcatura istorica a locurilor, impozanta si prestanta cladirilor, dimensiunea si eleganta lor m-au fascinat. Piatra negricioasa din care sunt facute aproape toate cladirile, arata trecerea timpului peste ele, iar marimea si semetia fiecareia te fac sa te simti mic si neansemnat.


Publicitate

31 iulie 2013 - Posted by | Dresda | , , , , , , , ,

4 comentarii »

  1. […] Brühlsche Terrasse prin Parcul Brühl, parte a terasei, fotografiem Delphinbrunnen (fantana delfin) din gradina si […]

    Pingback de Dresda, de pe malul drept al Elbei « Ghiocel07 | 7 august 2013 | Răspunde

  2. dresda m-a impresionat si pe mine foarte mult. piatra negricioasa de care mentionezi e piatra originala a cladirilor. in urma bombardamentelor din razboi dresda a fost distrusa complet. in anii ce au urmat s-a reconstruit totul cu cat mai multe pietre originale. pietrele albe sunt cele noi. biserica din fundalul primei poze e frauenkirche, care a fost distrusa de tot la razboi. langa biserica e singurul „zid” (mai degraba) cateva pietre care au ramas in picioare. interiorul, lasat voit neterminat e foarte impresionant.
    ce e de mentionat e ca in ddr, comunistii au vrut sa „remodeleze” fatadele baroce, insa arhitectul orasului a acoperit – intr-un relativ secret – doar fatadele cu unele conforme regimului. si in 89, cladirile au fost „redescoperite”, asa ca acum putem admira un oras frumos si nu unul socialist.

    apoi gradina botanica e imensa si foarte frumoasa. si palatele regale din jurul orasului sunt minunate.

    Comentariu de andreea | 7 august 2013 | Răspunde

    • Asa este, este un oras foarte frumos, plin de istorie, arhitectura si bun gust. Daca n-ai stii ca este din fostul DDR nu cred ca ti-ai da seama. Totul este reconstruit conform originalului si chiar merita stat acolo cateva zile pentru aprofundare. Noi am trecut in fuga….

      Comentariu de ghiocel07 | 7 august 2013 | Răspunde

  3. […] noi o luam incet spre Brühlsche Terrasse, dar nu inainte de a arunca o privire spre Kreuzkirche (Biserica Crucii), o biserica protestanta […]

    Pingback de Dresda-a doua zi « Ghiocel07 | 10 august 2013 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: