Ghiocel07

Niciodata nu e prea tarziu !

Salina Turda: Galeria Franz Josef-Sala ecourilor-Sala Crivacului-Sala putului de extractie

Salina Turda este situata in nord-estul orasului, se intinde pe o suprafata de cca 45 km2, iar grosimea medie a sarii este de 250 m.

In primul document cunoscut pana in prezent cu referire la Transilvania, emis de cancelaria maghiara in anul 1075, este mentionata vama ocnelor de sare “la cetatea ce se cheama Turda…”, iar in 1271 este pomenita documentar Ocna de la Turda. In 1552 comisarii regali o declara ca fiind cea mai importanta din Transilvania. In anul 1690, sunt incepute lucrarile de deschidere pe locul actualei saline, mai precis puturile din cupola camerei de mina “Sf. Terezia”. Dupa 1840, Salina de la Turda incepe sa decada datorita concurentei puternice a salinei de la Ocna Mures, fiind inchisa in anul 1932 datorita in principal productivitatii scazute. In timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost folosita de populatie ca adapost antiaerian. Dupa anul 1950 primii 500 m ai galeriei de transport Franz Josef erau utilizati ca depozit de branzeturi, iar din 1992 a fost redeschisa publicului ca obiectiv turistic.

De mentionat ca in salina nu s-a lucrat niciodata cu detinuti. Sarea a fost exploatata de oameni liberi, a caror angajare se facea pe o perioada de un an, contractul fiind incheiat la 7 ianuarie. Salariul unui taietor de sare era de 12 florini pe an. Taietorii de sare mai primeau toti impreuna, la cele patru sarbatori, un butoi de vin, un bou si 100 de paini –sursa

In anul 2008 a intrat in proces de modernizare prin programul PHARE 2005 in valoare de 5,8 milioane de euro, din care 63% au fost fonduri europene iar diferenta a fost asigurată de Consilul local Turda si Consiliul Judetean Cluj, proiect a carui obiectiv a fost modernizarea locatiei pentru cresterea turismului, Salina Turda devenind unul dintre cele mai impotante obiective turistice ale Transilvaniei.

Salina Turda se afla in zona Durgau-Valea Sarata din Turda. Intrarea in Salina (prin galeria de acces Franz Josef) se facea pana in anul 2010 din cartierul Turda Noua, acum intrarea se face  printr-o intrare din centrul turistic Salina-Durgau.

Noi am intrat in Salina prin aleea Durgaului, o intrare noua, cu o arhitectura futurista, rconstruita din otel si sticla. Am cumparat bilet (20 lei/persoana)

am traversat un culoar taperat cu tablouri ce reproduc harti vechi si documente referitoare la activitatea minei.

De aici incepe coborarea in mina, pe scari destul de accesibile, mai putin la urcat 🙂  Scara este prevazuta cu balustrada iar deasupra capului vezi o cupola de sare care straluceste in lumina lampilor. Imi pare rau ca nu am numarat scarile, dar in acel moment chiar nu mi-a dat prin cap s-o fac, eram prea atenta si fascinata de frumoasa cupola din sare.

De la ultima treapata a scarii se intra in Galeria Franz Josef.

Galeria a fost sapata intre 1853-1871 avand cu o lungime de 917 m si avea menirea de a usura accesul si ieftini transportul sarii la suprafata, accesul vechi fiind foarte abrupt.

Pe peretele din dreapta (de la intrarea noua) sunt incastrate in zidul de sare placi numerotate, cu o distanta intre ele de 10 stanjeni.

Pana la modernizarea salinei accesul se facea prin Galeria de transport Franz Josef care are legatura directa cu suprafata. Nici nu-ti dai seama cum parcurgi cca 1 km, atentia iti este indreptata spre peretii si tavanul galeriei, unde mana omului a lucrat concomitent cu mama natura. Dar despre „sculpturile” in zidul de sare in alt post.

a

La cativa metri pe partea stanga apare un indicator spre Sala de tratament, usa era inchisa, dar prin geam se poate vedea ca este ceva modern.

Totul este bine marcat, iar harta primita la intrare ne este de mare folos.

Pe un mic coridor se intra in Sala Ecourilor, unde cativa tineri faceau proba de „microfon”.

Este o camera conica, fara legatura cu alte lucrari miniere, adanca de 87 m si cu un diametru la baza de 67 m (in stanga, cu gardulet de lemn)

Si aici o bancuta, pentru odihna si meditatie.

Sala Crivacului este o camera care are in mijloc masina de extractie confectionata din lemn de brad, care era actionata prin forta cailor si cu ajutorul careia se transporta pe verticala sarea exploatata in Mina Rudolf spre sala putului de extractie.

Crivacul este construit pe axul masinii in 1881. Se spune ca este singurul utilaj de acest tip din toate salinele romanesti  dar si din Europa care se pastreaza pe locatia initiala.

Intr-un alt balcon al galeriei se afla Sala putului de extractie prin care sarea exploatata in Mina Rudolf era transportata pe verticala pana la galeria de transport si de aici la suprafata.  Constructia lui a inceput in 1854 si are o adancime de cca 100 m.

Roata zimtata a fost montata in turla putului in 1864, are diametrul de 3 m si este functionala si astazi. 

Dupa vizitarea acestor sali parcurgem intreaga galerie

si iesim pe poarta din strada Salinelor.

Aici se gasesc suveniruri, brosuri cu istoria salinei, masini de cafea, casa de bilete, cateva bancute si o toaleta foarte curata.

Pe un perete sta harta Salinei Turda cu toate obiectivele ce se pot vizita.

Daca intre cele doua intrari sunt de parcurs 917 m prin Galeria Franz Josef, pe exterior sunt cca 3 km, asa ca dupa ce luam o gura de aer intram si parcurgem din nou Galeria Franz Josef si vom vizita Mina Rudolf si Mina Terezia, vom trece pe langa Mina Gizela si de departe facem o fotografie Salinei balneare, dar despre toate acestea intr-un alt post.

Sursa

Anunțuri

18 Februarie 2014 - Posted by | Romania | , ,

1 comentariu »

  1. Multumim de info, Salina e ceva cu care trebuie sa ne mandrim 🙂

    Comentariu de iluminisme | 18 Februarie 2014 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: