Ghiocel07

Niciodata nu e prea tarziu !

Cu capul în nori pe Transfăgărășan

Cam de multă vreme nu am fost pe Transfăgărășan, așa că acum ia venit rândul. Deși nu sunt amatoare de astfel de drumuri, de data aceasta nu am spus „nu” la propunerea soțului meu. Pentru mine dacă am trecut o dată, de doua ori pe un așa drum este suficient, nu-i văd nici o frumusețe în plus. Este spectaculos și atât.

Transfăgărășanul este unul din cele mai spectaculoase drumuri din România, numit și „drumul din nori”, care leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania. Începe în comuna Bascov, Județul Argeș în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km (sursa)

Până la Balea cascada drumul a fost așa și așa: senin, soare, multă verdeață dar și foarte multe gropi.

Aici am făcut popas, am fotografiat împrejur,

am făcut slalom printre tarabe cu chinezării, lucruri meșteșugite din lemn, șuncă și cârnați. Eu m-am oprit mai mult la mărgele și linguri de lemn…..

am mâncat la Cabana Turistică Bâlea Cascada (1234 m)

după care ne-am continuat drumul spre Bâlea Lac.

Aproape în fiecare loc de parcare erau oprite mașini, se făceau fotografii fiecare cu ce avea la îndemână. Nici noi nu ne-am lăsat mai prejos, așa că am surprins câteva imagini chiar frumoase.

Românul își lasă amprenta pe oriune trece, așa că nu putea să lipsească nici aici în vârf de munte

Dar să ne uităm la priveliștea frumoasă

Pe măsură ce urcăm intram cu capul în nori, la propriu, așa că fotografiile sunt din ce în ce mai greu de făcut, iar serpentina ti-o poți doar imagina.

iar telecabina, o pată pe cerul întunecat.

Ajungem la punctul cel mai înalt, în zona Bălea Lac (2040 m). Aici o parcare uriașă, pietriș pe jos, multă umezeală si miros de porumb fiert, cârnați și suncă afumată. Nici brânzeturile sau conservele nu lipsesc ….

Eu rămân în zonă, dau o tură, nu mă tentează nimic așa ca intru la căldură în mașină. Soțul meu pornește spre Cabana Bâlea Lac, loc în care cu ceva ani în urmă ne jucam cu Rusterlul lui Cristi. Cam așa arată Bâlea Lac. Sper că stați bine cu imaginația 🙂

Trecem tunelul ce face legătura cu județul Argeș și ceată se ridică încet-încet. Până aici soseaua este bună, de aici începe coșmarul. Remarcați gropile ….

Bine că măcar serpentina începe să se vadă bine.

Zona este minunată, cu multă vegetație, izvoare cu ape limpezi, oi și capre la păscut, locuri de campare

Încă puțin și ajungem într-o zonă cunoscută, unde am facut un mic popas prin 2009.

De aici mergem cu grijă spre Barajul Vidraru, drumul este din ce în ce mai rău, se împrăștie criblură și pietricele sar în toate parțile. Cu imagini de la baraj revin cât de curând într-un post separat. Merită…..

 

Anunțuri

1 Septembrie 2014 - Posted by | Transfagarasan | , ,

3 comentarii »

  1. Am fost și eu acum o săptămână! Concluzia: cel mai fain drum montan din România!

    Comentariu de Gigi | 1 Septembrie 2014 | Răspunde

  2. […] cum spuneam în postul anterior, am ajuns și la Barajul Vidraru, după ce am coborât Transfăgărășanul. Și noi ca și […]

    Pingback de Barajul Vidraru cu a lui istorie « Ghiocel07 | 4 Septembrie 2014 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: