Demis Roussos, a devenit amintire
Astăzi am aflat că a murit Demis Roussos. Prin cap mi-au trecut fel de fel de amintiri din vremea când era în mare vogă. Prin anii ’73 la cămin fiind, noi fetele stăteam cu urechea lipită de difuzorul din cameră și savuram fiecare cuvânt, fiecare linie melodică. Pe atunci căminele studențești erau formate din camere cu 5-6 paturi, fără frigider, televizor și telefon, cu doua dulapuri pentru toate fetele, un pervaz plin cu borcane și oale, cu o etajeră și un „birou”….. Singura distracție era cutia muzicală atârnată pe perete, difuzorul. Cu toate acestea studenția a fost frumoasă, a fost tinerețea noastră…..
O voce care a emoționat cred, și suflete mai tinere. Dumnezeul să-l odihnească-n liniște și pace. Noi rămânem cu miile de melodii înregistrate dar și cu amintirile….
Aceasta postare mi-a adus si mie aminte de studentie. A mea a fost la Timisoara. Cu toate neajunsurile pe care atunci nu le bagam in seama, privind retrospectiv a fost cea mai frumoasa perioada din viata.
@Orlanda-ai perfectă dreptate. Te mai aștept și cu alte comentarii.