Ghiocel07

Niciodata nu e prea tarziu !

Vizită în HD 2016-Fermele ADO Hațeg-Serele

După vizitarea văcuțelor, câteva cuvinte despre procesul de procesare a laptelui urmează o altă activitate interesantă a fermei, serele. Serele se văd de departe, chiar din șoseaua ce duce la Caransebeș-Lugoj-Timișoara. Se poate ajunge și din comuna Densuș după ce ați vizitat celebra bisericuță.

Activitatea din legumicultură se desfășoară într-o seră cu suprafața de un hectar, în 26 de solarii, cu o suprafață utilă tot de un hectar și pe un câmp, unde se cultivă rădăcinoase bio.

În cele 26 de solarii se cultivă legume precum castraveți, gulii, ardei gras, ardei capia, gogoșari, vinete, ceapă, usturoi, spanac, salată.

În seră se cultivă numai tomate. Roșii obișnuite, crețe, roze, cherry.

Polenizarea se face cu ajutorul bondarilor, iar combaterea dăunătorilor se face bio, cu ajutorul unor insecte din specia acarienilor, care distrug dăunătorii de pe plante. Dna ing horticol Raluca Covățaru, ne-a spus că un lot de bondari și acarieni necesari pentru polenizare și combatere dăunătorilor din seră costă 5.000 de euro. Deci, dăunătorii din sera de roșii de la Peșteana nu se elimină cu produse chimice, ci pe cale naturală.

Pe lângă seră și solarii mai există o suprafață de teren în câmp, pe care se cultivă morcovi, pătrunjel, gulii, țelină și alte legume – tot în sistem bio.

Într-un  solar se cultivă căpșuni, dar din neglijența unui muncitor care nu a închis bine lacătul, peste noapte s-au evaporat toate. Cineva probabil pândea de mult cultura de căpșuni…..

Serele și solariile au fost achiziționate din Franța. Solariile sunt din folie de plastic, cu pereți dublii umpluți cu aer și au o înălțime considerabilă.

Între solarii se merge pe o alee betonată și capul nostru se rotea dreapta-stânga să vadă ce este prin ele.

Culturile sunt irigate prin „picătură” și pentru evitarea apariției buruienilor pământul este acoperit cu folie neagră, din loc în loc plantele scoțându-și capul prin găurele. Culturile sunt sănătoase și așteaptă să crească și să rodească.

Acum să trecem la seră, la cultura de roșii.

Aici intram ca într-un sanctuar. Trecem pragul după ce ne ștergem încălțările pe un preș uscat urmat de unul umed, evitându-se astfel aducerea de murdărie în seră.

Pătrundem pe un culoar betonat, în dreapta și stânga tulpinile de roșii ridicându-se la 3-4 m deasupra solului, fiind bine ancorate pe niște suporți.

Se pare că recolta este foarte bogată, ciorchinii mai să rupă tulpinile fragile

Temperatură și umiditate sunt controlate, răsadurile sunt cumpărate din Grecia, iar bondarii din Polonia și costă cca 600 lei cutia. Bondari au rolul de a poleniza plantele, trăiesc în cutii galbene bine marcate și poziționate în marginea rândului și sunt utili o lună. În acest timp cresc, nu mai încap prin găurile de intrare în cutie, nu-și mai fac treaba, deci devin inutili. Complicată treaba…..

Am aflat de la dna Raluca dar și de la dna Alexandra că desfacerea legumelor se face la supermarketurile din zona și că afacerea nu este tocmai profitabilă. Taxa de raft mai mare la români decât la importatori face ca prețul să fie mai mare. Cumpărătorul român destul de sărac și fără cultura naționalismului preferă roșiile de import chiar dacă nu sunt așa de gustoase și țin cu lunile în lădițe. Cu toată bunăvoința nu se poate umbla la preț. Cheltuielile cu încălzirea, irigarea, hrănirea plantelor (plantele se hrănesc cu substanțe minerale prin sistemul de irigare), bondarii, substratul pe care dezvoltă sunt foarte ridicate, deci nu se poate vinde sub prețul de producție. Și cum sera are alte condiții de creștere a plantelor decât în aer liber, roșiile acestea nu cresc direct în pământ ci într-un substrat pe  bază de coajă de nucă de cocos, bineînțeles din import.

Plantele, trei bucăți la un sac de substrat își dezvoltă rădăcinile în întreg sacul, substratul acesta permițându-le să crească destul de mult. Roșiile sunt întreținute și culese de pe cărucioare înalte de cca 2 m.

După încheierea ciclului de rod, substratul este aruncat pe câmp, acesta fiind un îngrășământ foarte bun pentru sol. La încheierea vizitei dna Alexandra nu se arată foarte obtinistă în ceea ce privește viitorul serei dacă parlamentarii nu se gandesc să intervina în incurajarea producătorilor autohtoni. În condițiile actuale, probabil peste un an, la o viitoare vizită vom vedea aici sere de flori, mult mai rentabile. Ar fi mare pacat…..

Acum mi-am adus aminte că la târgul de toamnă din 2014 organizat la Hunedoara, am văzut un stand cu legume al Fermei ADO

După vizitarea Fermelor ADO am mers în grup la Hațeg la o plăcintă. Despre asta, urmează. Până atunci hrăniți-vă sănătos!

Fabricat în Hunedoara – Vizită în HD este un eveniment organizat de Sebastian BârgăuDenisa Bârgău şi Călin Bobora, în colaborare cu sponsorii și partenerii de anul acesta: Sponsori principaliCarpatcement / Heidelbergcement Romania;Fermele ADO Țara Hațegulu ParteneriPizzeria Napoli, Sara Cafe.

17 Mai 2016 - Posted by | Uncategorized, Vizita in HD 2016 | , , ,

1 comentariu »

  1. […] dintre organizatori. Am făcut cunoștință rapid cu ceilalți și m-am revăzut cu Traian, Raul, Ghiocela, Ionel, Tudor și Diana. Am mâncat o pizza bună de la Pizzeria Napoli (cumpărasem eu ketchup […]

    Pingback de Vizită în HD - 2016 - ziua 1 - Francisc | 20 Mai 2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: