Ghiocel07

Niciodata nu e prea tarziu !

Cula Greceanu

Pentru că am trecut de zeci de ori prin Horezu și locul care indica „Culele Măldărești” sâmbătă la întoarcerea de la Rm Vâlcea am avut timpul necesar pentru a le vizita. Am ajuns destul de târziu, era ora închiderii dar prin bunăvoința ghidului am reușit ca noi și alți câțiva turiști să le vizităm.

Acum un scurt istoric al culelor înscris pe placă la intrarea în Cula Greceanu, care aparține muzeografului Liliana Beu. „Etimologia cuvântului „culă” derivă din turcescul kule”, care desemnează un turn, iar în spațiul românesc definește, prin extensie, o locuință întărită în formă de turn, care are drept caracteristici principale un parter înalt, masiv, o scară interioară de acces spre etaj și retragerile succesive ale zidului în înălțime.

Acest tip de construcție se află răspândit în aria Peninsulei Balcanice, cu precădere în Serbia și Albania dar și în Bulgaria. La noi el este caracteristic numai zonei învecinate spațiului balcanic, respectiv, Olteniei și vestului Munteniei.

Ridicate de boierași olteni, ca măsură de apărare împotriva amenințării incursiunilor pașalelor de la Vidin și Ada-Kaleh și cetelor de haiduci care se înmulțiseră îngrijorător, culele au dăinuit până în zilele noastre făcând dovada rezistenței lor.

Cel mai vechi edificiu din cadrul acestui complex este Cula Greceanu, care a păstrat acest nume întrucât în timp a trecut prin zestre de la familia Măldărescu la familia Greceanu. Trecând peste legenda care atribuie construirea acestui edificiu unuia dintre căpitanii lui Mihai Viteazul – Tudor Maldăr argumentele istorice datează construcția către sfârșitul secolului al XVIII-lea când ar fi fost fie reclădită, fie ridicată din temelii de „jupan Gheorghe Măldărescu și jupânița ego Eva”. Sunt prezente câteva indicii ale stilului brâncovenesc: ferestrele pivniței lucrate în piatră traforată, cele două cerdace cu arcade și bolțile de penetrare din încăperea de la etajul I care întăresc aceste afirmații.

Accesul pentru vizitator se face pe o ușă din stejar ferecată și continuă cu o scară din lemn până la etajul I. Zidul exterior al casei scării este străpuns de două guri de tragere pentru apărarea intrării. La etajul 1, din pridvorul larg deschis spre miazăzi, se intră într-o încăpere de dimensiuni reduse, de unde cu ajutorul unei scări mobile se putea ajunge în locul cel mai sigur în caz de primejdie, adevărata ascunzătoare a clădirii, de foarte mici dimensiuni și prevăzută doar cu o mică ferestruică. Tot la etajul I se mai află o încăpere, fostă cameră de primire, din care se trece într-o altă cameră susținută de bolți, unde pictorița Olga Greceanu a imortalizat în frescă imagini din trecut, oferind posterității portretele celor din familia Măldărescu, luând ca model tabloul votiv al bisericii din apropiere.

La etajul II-lea se află un frumos cerdac deschis prin arcade trilobate, iar în partea de nord se găsesc două camere amenajate într-o perioadă recentă pe locul unde fusese cândva un pod.

Ca o particularitate a construcției care o situează printre cele mai vechi de acest tip din țară, la Cula Greceanu pivnița nu comunică cu etajul. Aceasta prezintă avantajul că, în caz de primejdie, restul ansamblului era izolat, dar și dezavantajul că, fiind ușor adâncită în pământ, ferestrele și cerdacul de la etaj puteau fi mai ușor accesibile răufăcătorilor. Începând din 1967, Cula Greceanu, restaurată, a fost deschisă publicului vizitator, iar în prezent expoziția de bază, organizată în interior, încearcă să ilustreze, prin intermediul unor piese, atmosfera de la curtea unui boiernaș oltean.”

Din păcate timpul a fost scurt (eram doar noi doi la vizitat, restul grupului terminase deja și aștepta în curte) și lumina obscură din interior nu a făcut posibilă fotografierea în amănunt a încăperilor și a căilor de acces. Această postare este doar un îndemn la drumeție, îndemn de a vizita personal locurilor încărcate de istorie.

16 februarie 2022 - Posted by | Turism | , ,

Un comentariu »

  1. Foarte interesant, mulțumesc pentru recomandare! 🙂

    Comentariu de Gigi Țepuș | 16 februarie 2022 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: