Campionii nimănui
În cele mai multe cazuri sunt foarte mândră de orașul meu, de județul asta oropsit și sărăcit de lipsa de preocupare a tuturor edililor care s-au perindat pe la conducere. Aseară a fost una din ocaziile în care m-am simțit penibil, umilită, plină de ura și deznădejde.
Mă întreb cum să conduci un oraș precum Hunedoara, să ai reprezentanți în Parlament și să nu cunoști situația Clubului Sportiv din Hunedoara dar mai ales a micilor campioni. Cum să nu știi că o mulțime de familii cu copii talentați locuiesc în cel mai insalubru loc din oraș, un adevărat ghetou. Și totuși an de an mergem la vot și-i alegem tot pe acești falși oameni de bine care se gândesc numai la propriile interese, și atât. Aceeași situație o regăsim în multe alte locuri din România.
Parveniții îmbogățiți peste noapte nu se mai satură de furat și sfidat populația acestei țări secată de tot ce avea mai de preț: industrie, agricultură, siguranță, bun simț și omenie.
Niciun comentariu până acum.
Lasă un răspuns